Tata fumând în vie. Aproape jumătate de grădină plină de căpşuni. Legatul roşiilor de araci. Tata ma învaţă cum se altoieşte părul din grădina de lângă poarta de intrare. Cotarca plină de porumb; ziua cand am golit cotarca şi am găsit la fundul ei un cuib de şoricei minusculi, roz şi transparenţi, cărora le bătea inima cu 130 de bătăi pe minut -- şi se vedea prin piele. Mama mă ceartă că am mâncat toate perele din părul din faţa casei şi încă nici nu apucaseră să se coacă. Căţelul care a murit şi pe care l-am înmormântat lângă penultimul prun de pe partea stângă a grădinii. Am săpat singură groapa; tata mi-a zis doar cât de adâncă să o fac. I-am dus flori căţelului ani de-a rândul. Hanţi turnând beton pe prispă, şi făcând modele cu mozaic, pe care le separa între ele cu bucăţi de sticlă. Roloul rupt într-o parte, din camera de la stradă, care avea să fie camera mea într-o bună zi. Sticla de culoare albă de rom Malibu. Mama ma învaţă cum se răreşte salata. Ricchi e Poveri - Acapulco. Hectarul nostru de pământ; septembrie; culesul porumbului -- am avut voie să lipsesc de la şcoală ca să ajut la cules. Tăieturile frunzelor de porumb pe braţe şi pe gât. Puii de gâscă în cutie, lângă sobă. Bunica făcând săpun de casă. Tăiatul lemnelor. Băniaş, cel mai mişto câine care a existat vreodată. Bunu adunând zăpada într-un munte, cu lopata, făcând trepte în el ca să mă pot urca până în vârf, ca să mă dau ca pe tobogan. Lubeniţa pusă într-o găleată de tablă şi coborâtă în fântână, să se răcească. Tuborg. Tata care ma lasă să gust spuma berii turnată în pahar. Ticăitul ceasului vechi în dormitorul părinţilor. Ziua când am pus ţiglele înapoi pe acoperiş împreună cu tata, după o furtună urâtă. Storsul mierii. Afumarea albinelor. Miere cu apă minerală. Pisicul alb cu negru pe care îl obişnuisem să stea pe umărul meu tot timpul. Borna kilometrică roşie de care şi-a spart bărbia vecinul meu. Schela de lemn pe care ne căţăram, şi de pe care săream pe o saltea veche pe care ne-a adus-o tata; ne jucam de-a căzutul în gol. Tanti Verona, a cărei mamă făcea borş de casă într-o găleată smălţuită, din care scotea borşul cu o cană şi îl strecura într-o sticlă ca să-l pot duce acasă. Mersul pe combină. Rândunelele care şi-au făcut cuib pe terasa noastră. Ziua în care luase foc acoperişul casei de vizavi, iar mama mi-a zis să nu mă sperii şi s-a dus să ajute la stinsul focului. Căciula de tip rusesc a tatei, verde, cu stema României comuniste în mijloc, cu "urechi" îmblănite. Floarea de liliac mov de lângă robinetul din curte. Cocoşul nebun care sărea la mine când intram la găini să iau ouăle din cuiburi, din cauza căruia întotdeauna trebuia să intru la găini cu Băniaş după mine, pentru că altfel mi-era frică. Tata mi-a promis că o să-l facă supă pe cocoş într-o zi. Şi s-a ţinut de cuvânt. Caramele Kiki. Mama făcând tăieţei de casă; mă învaţă cum se taie, cum se pun la uscat, şi îmi dă o bucată de aluat ca să-l prăjesc pe plită şi să-l mănânc. Cartofi copţi în duba sobei de teracotă. Tudor prăjind costiţa în foc. Tudor învăţându-mă să jucăm "avioane". Mama spălând vasele într-un lighean. Animalele împăiate de pe pereţii din casă: vulturul, bufniţa, veveriţa. Noaptea cu geamul deschis prin care se aude lătratul câinelui şi a tuturor câinilor din zonă. Ştiam perfect care voce cărui câine îi aparţine. Uneori, în loc să dorm, mă uitam prin beznă într-un punct fix, şi ascultam lătrăturile, încercând să-mi imaginez ce işi spun unii altora. Cascadorii râsului. Teleenciclopedia si Viaţa satului. Mămăligă şi mujdei cu roşii coapte pe plită. Şpriţ de vin alb dulce. Tata certându-mă că iarăşi am lăsat ciocanul şi cleştele afară, în ploaie....
