"And I swear
You're just like a pill
Instead of making me better
You keep making me ill." - Pink
Cunosti pe cineva si ai putea sa juri ca ati fost iubiti intr-o alta viata. Ma rog, asta daca nu cumva dispui de metode ca sa dovedesti ca intr-adevar v-ati iubit. Orisicat. Stai 2 saptamani cu persoana respectiva (sau in cazul meu 3), si incet incet iti amintesti de ce ai evitat persoana aia timp de 200 de ani.
Asta am zis-o in scopul ca e funny. Nu e chiar asa.
Tousi, ma simt eliberata. Ma simt usurata. Ma simt eu din nou. Ma simt linistita din nou. Dar imi si pare rau un pic. E la fel de fiecare data, imi spune cineva. E momentul ala cand stii ca oricum totul se va sfarsi, si crezi ca esti pregatit pentru asta, dar oricum ti se strange inima si stomacul atunci cand se pronunta despartirea. Ce dracu sa faci..shit happens. Mai era o vorba: "Da, sunt destui pesti in ocean, numai ca eu nu sunt nici macar in APROPIEREA oceanului. Sunt in deşert. SINGUR." That's kind of how I feel. Imi pare rau ca nu am avut poate suficienta rabdare cu tine. Dar nu am timp. It is, or it isn't. E chiar atat de simplu.
Am nevoie sa vrem aceleasi lucruri, macar in mare. Am nevoie de cineva care sa vrea, sa aiba nevoie de, sa caute, Linistea si Armonia. Nu de cineva pe care eu trebuie sa-l temperez si sa-l linistesc tot timpul. Am nevoie de cineva care intelege cand ii spun "Acum am nevoie sa fiu tinuta in brate".
Probabil ca si tu ai nevoie de cineva mai nelinistit decat mine. De mine, asa cum am fost acum cativa ani. Dar din pacate (sau din fericire) m-am schimbat, si nu mai vreau inapoi la ceea ce am fost. Vreau inainte. Deci drumurile noastre se despart aici. Sau cum ai formulat tu, "Aici se termina totul".
Chiar imi pare rau.
