Al naibii tren de Bucuresti la 5 fara ceva dimineata.
Tu dormeai. Dormeai dulce, asa cum imi inchipui eu ca dormi. Eu am alergat dupa trenuri toata noaptea, in vis. Obosisem la un moment dat, si apoi se facea ca brusc eram in tren, langa tine. Si ti-am zis pentru ce am venit, asa cum mi-am imaginat ca se va intampla.
- Eu.. aa.. am venit.. am venit sa-ti dau ceva. Pentru drum.
Zambesti. - Ce?
- Inchide ochii, nu pot asa.
I-ai inchis.
Te-am sarutat pe gura. Aveai gust de becks, catre tuborg.
Si apoi tot visul a inceput sa fie variante de m-ai sarutat inapoi/nu m-ai sarutat inapoi.
